106 replies to this topic

[Cattus Thraex]

apply de la Apple, nu? Atunci hai să mărim, nu să aplicăm ;-)

a aplica s-a extins extraordinar de rapid în româna postdecembristă; nu e singurul exemplu, desigur (te sun înapoi = call you back etc. etc.). Asta mi se pare normal, în fond asta fac limbile periodic. Și engleza importă și nu puțin. În măsura în care aduce culoare și delimitează acțiuni, de ce nu? Este chiar un procedeu recomandabil.

[VlAdLlitteram]

Te sun înapoi era și înainte. Dar nu muta problema în registrul colocvial, mai permisiv – deși ar fi mai amuzant, e drept.

Sigur, adopția (adoptarea, adopțiunea) e productivă. Ne întoarcem la seminar LRC anul I și zicem: depinde. Dacă are rost (cum definești rostul?), dacă e utilă (ce e utilitatea?), dacă e necesară (la ce?) etc.

Ce rost are însă, cînd discut o „localizare” – în loc să mă mișc pe terenul adecvării, în fond nici el ușor de convenit – să recapitulez de fiecare dată, la fiecare termen, toate cunoștințele elementare (ce e un „neologism”, ce înseamnă „a asimila”, ce e „stilul”?) și temele introductive (formarea limbii, etimologia, straturi)? Pornim de fiecare dată de la zero – Sisif în permisie la bîlciul deșertăciunilor? Să lupt argumentat contra fugii de idei? Să contrazic „intuiția” neexersată și sfertodoxia neasumată (ca să mi se reproșeze pe urmă că îmi dau aere profesorale)? Să conving ambiții și să astup lacunele altora, cînd abia mă de descurc cu ale mele? Să suplinesc lenea de gîndire și nepăsarea? Să maschez lipsa de responsabilitate, de profesionism – ba chiar de demnitate profesională (ce altceva esta lipsa respectului pentru prorpiul limbaj profesional? Cum ar fi să vezi asta la un medic?)? Din amabilitate? Ok, dar la ce bun?? Păi, nu merge și așa?!

Ce rost are să „stabilesc” ce e arta în fața fiecărui artefact? Artistul propune, posteritatea dispune, așa e și cu limba, cuvintele apar, dispar – hai să discutăm despre mesaj, despre statui, nu despre statute și plăcuțe… Hai să scriem corect „nu călca-ți i-ar ba”, nu să pălăvrăgim despre botanică și tipografie… Avem problema asta de la Plaut (sec. 2 îen, poți să-mi indici textul?), se discuta cu siguranță și în Dacia colonizată de bețivanii delincvenți ai armatelor „romane”, și, invers, în saloanele romane pline de fițe, invadate de țărănoii bețivi din provincii… Zău, a se slăbi… Veritas simplex oratio… Bene docet qui bene distinguist… de la Seneca la Caragiale și înapoi…

[Cattus Thraex]

Dacă-mi permiți: Bene docet qui bene distinguit [fără s]
De acord cu tot ce scriseși, mai greu e cu lărgirea orizontului. Repet, pînă la plictiseală: cel mai ciudat (și / sau inacceptabil) lucru este că la facultățile de limbi străine și la Academie și pe unde o mai fi, nu există nici o preocupare pe tema asta. Pur și simplu, nimeni de la catedra de engleză nu a ridicat problema localizărilor.

Edited by Cattus Thraex, 13 June 2011 - 10:31.

[Eugen Mihalache]

...nu există nici o preocupare pe tema asta. Pur și simplu, nimeni de la catedra de engleză nu a ridicat problema localizărilor....

Neinteres total domn-le!

[VlAdLlitteram]

Delăsare. Ineptitudine, inaptitudine, inapetență, incompetență.

În mod bizar, multe limbi (româna în orice caz) au o sinonimie bogată în paradigma prostiei, nebuniei, a puturoșeniei și a răutății – dar relativ puțini termeni la inteligent, bun.

Edited by VlAdLlitteram, 14 June 2011 - 14:10.

[Cattus Thraex]

Delăsare. Ineptitudine, inaptitudine, inapetență, incompetență.

În mod bizar, multe limbi (româna în orice caz) au o sinonimie bogată în paradigma prostiei, nebuniei, a puturoșeniei și a răutății – dar relativ puțini termeni la inteligent, bun.

brînză, barză, viezure... aici stăm noi bine. și la țuică, de orice fel. Acuma ce vrei, fiecare cu țuica lui...

[Addicted]

Regret să fiu el cel care taie din elan, dar studiul e mult zis studiu. E mai degrabă o proză cu accente (scuze) fanteziste pe undeva. Pe lângă chestiunile de gramatică (gen infinitivul lung arhaic și nefolosit - care are accente comice), studiul nu se prea bazează pe realitate.

Încep cu gramatica. Infinitivul lung substantivizat e una dintre cele mai active forme din limba română, concurând cu infinitivul scurt și conjunctivul. Dincolo de asta meniurile calculatorului conțin comenzi diverse (cu finalitate - sens de imperativ, fără finalitate - meniurile care conduc la meniuri adiționale, sau chiar substantive propriu-zise - "dimensiune canava", "aliniat" etc.) Singura categorie care poate face față acestor cerințe în română este infinitivul lung (de altfel infinitivul e modul în care verbul se întrepătrunde cu substantivul, de aceea numeroase gramatici denumesc modurile impersonale ca "forme nominale"). Și asta nu e de mirare, localizările în germană, franceză, spaniolă, portugheză, etc., folosesc toate aceeași formă de infinitiv, tocmai din aceste motive, iar situația folosirii infinitivului în aceste limbi este aceeași ca în limba română. Nu în ultimul rând, unele gramatici consideră infinitivul lung chiar predicativ în propozițiile monomembre (ex. "Trezirea!", "La culcare/culcarea", Răbdare!", "Iertare!", "Oprire!" etc.), dar chiar dacă altele nu o fac, recunosc totuși echivalența lui cu imperativul (pe care o explică printr-o elipsă "(îți cer) iertare", "(îți ordon) deșteptarea", "(se recomandă) păstrare la frigider"). În plus, acesta este limbajul specific tradițional al roboticii în română. Ca să nu mai menționez de situația verbelor reflexive (ex. conectare, autentificare), care chiar și în lumea open-souce se traduc la infinitivul lung.

În ceea ce privește formula de adresare în propoziții, caracteristică limbii române este adresarea politicoasă (pe care o folosim toți cu precădere când vorbim cu cineva necunoscut, abia apoi trecând la "per tu"). Dar îmi imaginez că problema e că și această formă se bazează pe infinitiv (pune+ți, aduce+ți, chema+ți), plus că e asemănătoare cu celelalte limbi romanice, ceea ce din start e un lucru rău pentru unele persoane (cu precădere aceleași care scriu cu î în loc de â; nu știu dacă e și cazul dvs., probabil că nu, dar în lumea open-source chiar există foarte mulți oameni care critică folosirea infinitivului lung și a formulei de politețe din aceleași motive pentru care aleg să scrie cu î în loc de â; e vorba de povești cu pești legate de dacomanie, latinomanie și alte asemenea bălării). Sper că nu vă aflați printre aceste persoane, pentru că așa discuția nu mai are niciun rost, chiar nu am chef sau răbdare să port discuții de genul "dacii, romanii și slavii" - suntem în anul 2011, totuși.

Iar acum despre câteva afirmații departe de adevăr. Spuneți acolo că gradul de utilizare a versiunilor române de Windows este foarte mic. Asta nu e tocmai adevărat. În realitate, Microsoft vindea încă din 2007 versiunile în română la paritate cu cele în engleză, iar tendința fiind ascendentă, ne putem aștepta ca astăzi să se vândă chiar mai multe versiuni în română decât în engleză. De altfel, vă pot spune dintr-un studiu statistic al meu, bazat pe 50.000 de utilizatori că gradul de utilizare Windows în română este de aproximativ 25% (în creștere), iar în ceea ce privește Windows 7 (ultima versiune), vorbim deja de undeva la 31%. Asta în condițiile în care pirateria software pe segmentul Windows e undeva la 50% (și știm că versiunile piratate de pe torente și de pe Internet în general sunt versiuni în engleză). Aceste două lucruri coroborate ne pot indica faptul că deja se vând mai multe Windowsuri în română decât engleză. În ceea ce privește Office, adoptarea versiunilor în română (cel puțin licențiate, dar nu numai) este covârșitoare.

Într-adevăr, rata de adoptare a navigatoarelor în română este mai mare, dată fiind promovarea de care se bucură de ele. De exemplu, Chrome se descarcă automat în română de pe Google.ro (cel mai popular site din România) de aceea procentul de adoptare a limbii române sare de 65%. Mozilla se descarcă automat în română de pe mozilla.com și automat în engleză de pe mozilla.ro, de aceea procentul lui e de 52%. Opera și Safari* se descarcă/configurează funcție de limba sistemului, de aceea procentul de adoptare al limbii române este egal cu cel al Windows.

În ceea ce privește traducerea diverselor distribuții Linux, dincolo de modul de adresare, acestea nu sunt dintre cele mai reușite. Ceea ce unele persoane din lumea open-source nu înțeleg e că româna nu e limba engleză. Pur și simplu a traduce literal termenii englezi, aceea nu e localizare, e doar o traducere slabă. Sintagme gen "tavă de sistem" (pentru system tray) nu au ce căuta într-o localizare în română, pentru că noi nu așa ne formăm terminologia. Un traducător profesionist va încerca să "traducă" conceptul din spatele termenului englez și de exemplu această zonă se chemă în Windows "zonă de notificare". Sunt multe exemple de acest gen și tocmai acestea au tras în jos localizarea în română. Exemple de genul acesta au existat cu duiumul și în Macul tradus de Apcom (gen "fă să clipească separatorii orari", care normal ar fi fost localizat în română "activare separatori orari intermitenți").

Dumneavoastră vi s-ar putea părea normale astfel de formulări, lucrând cu calculatoare în engleză și fiind pasionat de localizare. Dar vă spun eu că pentru un utilizator care nu cunoaște terminologia engleză, acestea sunt cel puțin bulversante. Dar chiar și pentru un utilizator care a folosit anterior versiuni engleze, e tot la fel de bulversant, pentru că acesta nu are deprinderea de a traduce termenii noi românești în engleză pentru a înțelege ce scrie pe monitor (așa cum probabil faceți dvs sau alții, fiind preocupat de domeniul localizării). Exact, nu cred că cineva ar sta să se uite: "da, tavă de sistem; tavă se zice tray, sistem se zice system; aaaaa, am înțeles la ce se referă, system tray". Oamenii de obicei o iau de la capăt când trec pe un sistem în română, de aceea terminologia engleză nu e bună pentru limba română pentru că își pierde caracterul intuitiv. De aceea eu nu recomand nimănui traduceri ca vechiul Mac OS 7 sau Linux și acesta este motivul pentru care nici nu sunt prea mulți dornici a le folosi. Pur și simplu, terminologia română nu se poate raporta la acea engleză, decât cu unele mici excepții.

Eu știu că mai scapă greșeli (gen textul acela din Adobe citat aici într-o discuție, cu probleme de gramatică), dar trebuie înțeles că localizarea se face asistată de calculator: pur și simplu există o bază de date terminologică și de gramatică, iar traducătorul se ocupă ca acest text să sune corect; uneori se întâmplă să sară peste un anumit mesaj din oboseală etc., de aceea mai apare uneori câte o gafă de acest gen, nu pentru că nu ar știi el să vorbească româna.

____
*Chiar dacă Safari nu e disponibil în română pe apple.com, deci interfața lui este în engleză, limba predefinită - și deci preferată pentru afișarea paginilor web multilingvistice - este limba sistemului pe care este acesta instalat. De aceea în statistici el apare ca fiind în limba română, deși interfața propriu-zisă ar putea fi în engleză.

Edited by Addicted, 20 June 2011 - 13:49.

[Cattus Thraex]

Aș fi extrem de fericit dacă:
- ai putea fi mai clar, mai concis, dacă ai veni cu exemple concrete, simple, clare, nu cu evaluări vagi și fără acoperire;
- chestiunile de istoria slavilor, tracilor și dacilor să le lași în seama celor care se pricep la ele, în mod evident nu le stăpînești;
- la fel chestiunea cu â / î și sunt; dar, sînt dintre cei care folosesc sînt și î, din același motiv dintre care 99, 9 % dintre lingviști s-au opus scrierii cu â în 1992: nu se justifică două semne grafice pt realizările aceluiași fonem; putem discuta pe tema asta, adiacentă celei discutate și care bate altundeva; povestea e lungă și nu are rost s-o discutăm aici, mai ales că dai cu parul în baltă;
- da, infinitivul poate fi folosit și e uzual în alte limbi, în română are un cu totul alt loc în limbă, iar inf. lung chiar alt loc; în celelalte limbi „balcanice” (bulgara,macedoneana, albaneza) a dispărut complet (pur și simplu nu mai există)
- ...

Îmi plac discuțiile clare, simple, fără adaosuri apodictice și ștampile. Dacă poți face așa ceva. Dacă nu vii cu ceva clar, simplu, constructiv, mai bine nu. Fără supărare. Facem au ba o masă rotundă? Daca da, ce discutăm? despre slavi, daci și traci și despre î/â? sau despre localizare? concret, clar, simplu.

P.S. Nu-mi poți tăia din elan mai mult decît mi-o taie Academia, mulți colegi precum și 4 admini ai macuser.ro, deci dă cu curaj, scoate sabia și să vedem dacă iese ceva. Sper ceva util, că de bătut apa în piuă nu am chef.

Edited by Cattus Thraex, 20 June 2011 - 14:46.

[Addicted]

Dar eu v-am dat argumentele pentru folosirea infinitivului lung în al doilea paragraf, forma de politețe în al treilea paragraf, apoi statistici de utilizare Windows în română în al patrulea paragraf, apoi statistici de utilizare a navigatoarelor în română în al cincelea paragraf, apoi în paragraful șase v-am explicat de ce localizarea nu este tocmai o traducere mot-a-mot (cu exemplul tavă de sistem - Linux - vs. zonă de notificare - Windows), iar în ultimul paragraf v-am explicat de ce uneori se întâmplă ca un mesaj (sau string) să fie omis la corectare și deci să sune prost.

Mai concret decât atât ce doriți? Vi se pare că nu v-am dat exemple mai sus? Am fost cât se poate de concis, dar am discutat iată șase probleme despre care se face vorbire în referatul dvs. (și câte un paragraf pentru fiecare problemă, mie nu mi se pare mult).

Dacă nu credeți, sau nu vă place, problema dvs. și succes în continuare.

Cât despre ștampile, eu nu v-am pus-o dvs., doar v-am atras atenția că înainte de a gira o localizare din lumea open-source, ar trebui să fiți atenți și la cum e făcută, de ce e făcută așa. Pentru că în lumea traducerilor open-source e plin de oameni care confundă ideologia cu localizarea, deși nu au nicio legătură.

P.S. Mie mi-e clar de ce folosim infinitivul lung în traducerile de software: (1) uniformizare, (2) economie de spațiu, (3) pentru că redă cel mai bine sensul englez, (4) pentru că denumește acțiunea și nu îi comandă utilizatorului „Autentifică-te dracu odată”, (5) pentru că unele comenzi se adresează calculatorului, unele utilizatorului și unele amândurora, (6) pentru că aceeași discuție a existat și în alte limbi și s-a ales infinitivul (infinitivul din germană, spaniolă, franceză e folosit exact la fel de mult și în contexte similare cu infinitivul lung/scurt din română - chiar așa e, cunosc limbile aceastea). Îmi puteți spune la infinit că nu e la fel în toate aceste limbi, dar eu știu foarte bine cum e.

[Cattus Thraex]

Dar eu v-am dat argumentele pentru folosirea infinitivului lung în al doilea paragraf, forma de politețe în al treilea paragraf, apoi statistici de utilizare Windows în română în al patrulea paragraf, apoi statistici de utilizare a navigatoarelor în română în al cincelea paragraf, apoi în paragraful șase v-am explicat de ce localizarea nu este tocmai o traducere mot-a-mot (cu exemplul tavă de sistem - Linux - vs. zonă de notificare - Windows), iar în ultimul paragraf v-am explicat de ce uneori se întâmplă ca un mesaj (sau string) să fie omis la corectare și deci să sune prost.

Mai concret decât atât ce doriți? Vi se pare că nu v-am dat exemple mai sus? Am fost cât se poate de concis, dar am discutat iată șase probleme despre care se face vorbire în referatul dvs. (și câte un paragraf pentru fiecare problemă, mie nu mi se pare mult).

Dacă nu credeți, sau nu vă place, problema dvs. și succes în continuare.

Cât despre ștampile, eu nu v-am pus-o dvs., doar v-am atras atenția că înainte de a gira o localizare din lumea open-source, ar trebui să fiți atenți și la cum e făcută, de ce e făcută așa. Pentru că în lumea traducerilor open-source e plin de oameni care confundă ideologia cu localizarea, deși nu au nicio legătură.

P.S. Mie mi-e clar de ce folosim infinitivul lung în traducerile de software: (1) uniformizare, (2) economie de spațiu, (3) pentru că redă cel mai bine sensul englez, (4) pentru că denumește acțiunea și nu îi comandă utilizatorului „Autentifică-te dracu odată”, (5) pentru că unele comenzi se adresează calculatorului, unele utilizatorului și unele amândurora, (6) pentru că aceeași discuție a existat și în alte limbi și s-a ales infinitivul (infinitivul din germană, spaniolă, franceză e folosit exact la fel de mult și în contexte similare cu infinitivul lung/scurt din română - chiar așa e, cunosc limbile aceastea). Îmi puteți spune la infinit că nu e la fel în toate aceste limbi, dar eu știu foarte bine cum e.

Nu m-ai convins deloc. Utilizarea infinitivul lung (= forma substantivată) e ceea ce ar utiliza un traducător cel mai puțin. Tragedia este că localizatorii ignoră principii simple de tehnica traducerii. În cazul de față, situația e și mai complicată de abordările pompieristice și „impresioniste”. Infinitivul românesc are CU TOTUL alt rol decît în alte limbi și ocurența sa e MULT MAI REDUSĂ, fie și numai dacă ne gîndim la secvența indicativ + conjunctiv care în alte limbi e indicativ + infinitiv.
Nici cu statistica nu m-ai convins. Știu că s-au cumpărat mii de licențe de Windows + Office în română, dar că, relativ repede, oamenii le-au dezinstalat pt a instala versiunea engleză. Aici ar fi interesante statistici reale, e drept greu de obținut.
N-ar fi rău să ne spui din experiența proprie: ce ai tradus / localizat, cu exemple concrete de provocări și de rezolvarea problemelor. Reține că dialogul om-mașină e sau trebuie să fie un dialog natural, firesc. „Traduceri” gen „părăsește aplicația” = quit application nu țin, oricît de mult ar dori cineva să mă convingă.
Lumea open source e plină de contradicții, de aia e open. Hai să discutăm despre frumusețea limbii române, despre naturalețea ei.
Nu mă deranjează tonul agresiv, mă deranjează lipsa de fapte și de argumente. Dă-le, arată ce ai făcut, arată ce propui, dacă o masă rotundă e bine venită etc. etc. Încearcă să propui ceva, nu să distrugi ceva. Asta știm că e ușor.

[Cattus Thraex]

Iată un exemplu simplu de:
- cum nu trebuie să arate o traducere, acel mesaj de început al Firefox; așa arată o traducere chinuită.

- cum trebuie să arate, traducerea mesajelor din același Firefox; cam așa trebuie să arate o traducere: simplă, clară, imperativ pers. a II-a singular etc. Nu știu cine a făcut-o, probabil Secărică, om serios între altele.

[Addicted]

Eu v-am zis doar, de convins nici nu am așa ambiții. Faceți cum credeți, eu doar v-am dat un răspuns, v-am arătat care sunt argumentele și în general faptul că există un punct de vedere contrar. Și bine argumentat. Acuma nu mi-am propus a vă convinge.

Unicul proiect la care am lucrat eu se cheamă Safari (4 și 5), îl puteți descărca de aici, dar merge doar pe Windows.

P.S. Infinitivul e la concurență cu conjunctivul în secvența la care faceți referire. Luați la puricat de exemplu "a vă convinge" (că tot l-am scris mai sus) și comparați-l cu "să vă conving"/"să vă convingem"/"să vă convingeți".

Clarificări: Rata pirateriei Windows în România e de 50%, față de 65%, cea generală (sursă, cifre absolute).

Ziarul Financiar: Nivelul utilizării versiunilor în limba română de Windows și Office a crescut cu 50% anul trecut (știre din mai 2008)

Deci Microsoft nu a vândut câteva mii de licențe în română, vorbim de sute de mii.

Edited by Addicted, 20 June 2011 - 18:41.

[Cattus Thraex]

Nu e vorba să mă convinge pe mine, mă poți scoate ușor din ecuație. E vorba de a crea o mișcare coerentă și constructivă.
Acuma, nu te supăra și cu riscul de a crede că fac pe deșteptu’: am tradus mult mai mult decît tine și din multe limbi, aș zice, deci, că mă pricep un pic la domeniu. Asta dacă vrei să asculți, dacă ești rebel și te crezi superior tuturor și te simți fericit așa, cred că e bine să rămîi așa, fericirea e cel mai prețios lucru pe lumea asta. Serios.

[Addicted]

Credeți-mă, nu eu sunt rebelul în discuția asta.

[Cattus Thraex]

Credeți-mă, nu eu sunt rebelul în discuția asta.

Addicted, Safari și Firefox sînt aplicații din aceeași familie. Alege cîteva exemple: uite cum am făcut eu (în Safari), uite cum a făcut el (sau ea, în Firefox). Pune-le cap la cap și să vedem undei-i bine, unde-i rău...
Cum nu ești rebel? Păi cîți ani ai? Dacă ai sub 30, TREBUIE să fii rebel, altfel nu-ți stă bine. Și teribilist un pic. După aia, te mai calmezi, poate.

[Eugen Mihalache]

Addicted! Observ că ai capacități. Aici, cel puțin eu, vorbesc despre localizarea sistemului de operare Mac OS X și nu de Windows. Te rog, dacă ai bună voință, pune mâna și ajută-mă la ce am început eu (10.5.8) sau îmbunătățește 'traducerea' făcută de Apple și publicată prin apcom. Altfel, teorii, e plină lumea.

[VlAdLlitteram]

Addicted – am citit cu plăcere una din puținele explicații cu cap și coadă. E drept, tot principii.

Cine s-a obișnuit, știe că la Cattus nu tot ce zboară se mănîncă – deci lăsați pușca. Excesul de punere la punct, odată depășit, e bine. Nu-i vorbă, nu oricine e dispus să se lase pus la punct netam-netsam – aviz ambilor… prófí. Răspunsurile ușor opărit(oar)e, obiceiul prezumției popular-psihologice vin și (dacă mi se permite o prezumție popular-psihologică îniaurtsuflătoare) din exasperarea după cîțiva ani de discuții deștepte. În max două ore de lectură v-ați lămurit.

Revenind: undeva e o greșeală, și nu musai la propunerile de termeni (unde-s multe), ci la metodă. Nu-mi imaginez că treaba merge ca aici și (de curînd) aici. Nu văd să fie util așa. Păreri despre termeni și despre exprimări estem. Mă tem că regia localizării nu-i ca a traducerii beletristice. Îmi închipui că e nevoie de o echipă unde discuțiile să nu aibă tocmai acest aspect. Rețin că s-a fabricat undeva un storcător de termeni standard, care toarnă (teoretic) soluții unitare. Am îndoieli (scuze!) și cu privire la repertoriu, și cu privire la criteriile unității, și cu privire la competențe.

Nu am văzut pînă acum nici măcar un manual de instrucțiuni de localizare localizat pe înțeles. Am citit trei pagini și m-am lămurit (căz doară e unitar, n-am să-l înghit tot ;-)

Cred că o traducere vioaie și non-penibilă s-ar impune. Nu dau două parale pe statistici care susțin strategii prefabricate.

În rest, putem să tot jucăm ping-pong. De exemplu. Nu văd legătura dintre adresarea politicoasă (pe care o prefer) și utilizarea formelor răsreformate de română. Nu văd să conteze obiceiurile lexicale – „tradiția” (?!) IT-știlor – de vreme ce e de profilat stilul propriu unei anume platforme și nu numitorul comun al tutulor trăsnăilor implementate senin și cimentate în douăș'de ani de semidocție sinecuristă. Nu e vorba plesnit preopinentul cu „iubirea de limbă și moșie” traco-daco-romanao-slavo-vlahuță, astea nu-s nici baza nici fruncea. Ețetera.

Cînd ați isprăvit să vă trîntiți legitimațiile de serviciu pe masă și să faceți liste, poate putem „lua” un ceai. Mă interesează. Sînt dispus să contribui. Nu vreau să aud „pune mîna și tradu și să vedem ce iese” – nu cred că e util. Care e cadrul real? Cum poate fi el cunoscut și influențat? De unde ar putea să sară viezurele și cum ar putea să arate el? Neștiința mea, ca și curiozitatea, e maximă.

[Cattus Thraex]

VladLitteram, cu cred că toate au rost: și listele / lexicoanele și discuțiile și modelele pozitive v. negative (de aia i-am sugerat să compare localizarea lui v. localizarea Firefox), laudele și criticile... Undeva, toate astea se adună și duc undeva. Sigur, pot duce la un punct mort. Ceva s-a făcut, totuși. De aia am fost supercritic la adresa soluției postate de apcom: dacă o postau acum cinci ani, OK; să vii după 5-6 ani de eforturi cu o asemenea traducere penibilă mi se pae discreditant, ba să mai și justifici că una, că alta.
Uite, eu găsesc localizarea Firefox și iOS bună; am mai pigulit un pic localizarea Ubuntu, am unele observațiuni, dar eu zic că e bine, oricum mult peste oferta apcom.
Mai cred că polemicile astea ne mai scot din amorțeală, pe căldura asta e necesar...

[Tudor Vedeanu]

Părerea mea, de simplu utilizator:

- Dacă aveți de gând să vă certați pe teme de gramatică, de tipul "anulare vs. anulează", nu o să ajungeți la niciun rezultat. Câte capuri, atâtea preferințe. Cine are dreptate? Toată lumea! Iar utilizatorului de rând puțin îi pasă dacă e "anulare" sau "anulează". E același cuvânt, se înțelege oricum despre ce e vorba.

- Dacă ne raportăm la popularitatea unor sisteme de operare sau a altor programe de largă circulație, care au fost traduse de câțiva ani în limba română, atunci discuția este încheiată: se iau pur și simplu traducerile Microsoft și se aplică peste tot. Argumentul suprem: dacă într-adevăr există sute de mii sau milioane de utilizatori care folosesc și s-au învățat cu traducerile Microsoft, soluția naturală este să adoptăm aceleași traduceri și pe Linux, și pe OS X. Prin păstrarea terminologiei este ușurată trecerea de la un OS la altul.

- Problema majoră a traducerilor ține de vocabular, nu de gramatică, nu de "tu vs. dvs." Vocabularul este lucrul care mă împiedică pe mine să trec de la engleză la română. De exemplu comanda "print" o recunosc instinctiv într-un meniu; la "tipărește" parcă stau să mă întreb o fracțiune de secundă dacă acel cuvânt înseamnă într-adevăr "scos la imprimantă". Ei bine, imaginați-vă două traduceri în limba română a cuvântului "tab": într-una este "filă" iar într-alta "pagină". În condițiile astea utilizatorii vor avea aceeași senzație pe care o am eu la "print vs. tipărește".

Așadar dacă ar fi ceva de discutat cu folos, atunci ar trebui discutată unificarea terminologiei folosite în traduceri. Și aici din nou vine Microsoft cu avantajul că a fost primul pe piață și este lider. Ce-ar fi trebuit să facă traducătorii OS X? Să preia traducerea Microsoft? Probabil că da, măcar ar fi avut un reper pe care să-l invoce. Modificarea în sens invers mi se pare imposibilă: nu cred că Microsoft și-ar modifica traducerile bazându-se pe opiniile unora sau altora.

[Cattus Thraex]

Așadar dacă ar fi ceva de discutat cu folos, atunci ar trebui discutată unificarea terminologiei folosite în traduceri. Și aici din nou vine Microsoft cu avantajul că a fost primul pe piață și este lider. Ce-ar fi trebuit să facă traducătorii OS X? Să preia traducerea Microsoft? Probabil că da, măcar ar fi avut un reper pe care să-l invoce. Modificarea în sens invers mi se pare imposibilă: nu cred că Microsoft și-ar modifica traducerile bazându-se pe opiniile unora sau altora.

Da, sigur că da, am doar senzația că acum, la ora asta, e mai importantă terminologia din iOS decît ce a făcut MS. Aș fi curios să aflu date REALE despre nr. real de utilizatori iOS în RO față de utilizatori Windows în RO., cred că iOS deja bate Win. E o părere.
În rest, cearta face parte din stilul nostru de viață, atît timp cît e decentă și nu se sparg capete ci se schimbă niște păreri.