10.9.3 ascunde directorul Users. Cum îl accesăm?

ACTUALIZARE: Acest bug a fost cauzat de iTunes 11.2 și se rezolvă prin instalarea versiunii 11.2.1.

users

Pe două Mac-uri de-ale mele actualizarea 10.9.3 a dus la dispariția din Finder a directorului /Users. El nu a fost șters – nici nu are cum pentru că este directorul care conține toate conturile de utilizator – ci doar ascuns. O fi un bug? Sau o măsură de securitate? Nu știu, însă dacă pățiți la fel și aveți nevoie să accesați acel director, cea mai simplă metodă este scurtătura Cmd-Shift-G în Finder, apoi în căsuța de dialog care apare scrieți /Users  după care apăsați Enter.

Există și o metodă de a reafișa (semi-)permanent acel director, dar eu unul prefer varianta de mai sus pentru că e mai simplă și nu am nevoie să văd mereu acel director.

Cum punem parolă în firmware și la ce folosește

parola-firmware

În nefericita eventualitate în care Mac-ul vostru ar ajunge pe mâinile unui hoț, acesta va dori probabil să facă două lucruri:

  1. Mai întâi își va băgă nasul prin fișierele voastre, căutând informații valoroase.
  2. Apoi va dori să formateze și să reinstaleze sistemul de operare pentru a folosi Mac-ul mai departe sau a-l vinde.

Accesul la fișiere poate fi împiedicat într-o primă fază dacă ați setat sistemul în așa fel încât să ceară parola voastră de utilizator la restart și la trezirea din sleep (opțiuni pe care le recomand tuturor). Dacă însă hoțul bootează folosind un dispozitiv extern (un stick USB, de exemplu) atunci va putea accesa hard discul Mac-ului, îl va putea formata și apoi va reinstala nestingherit sistemul de operare.

Parola de firmware împiedică toate aceste operațiuni. Dacă hoțul nu o cunoaște, atunci nu va putea boota nici de pe dispozitive externe, nici în Safe Mode și nici în Recovery Mode. Prin urmare nu va putea șterge harddiscul și nici reinstala sistemul de operare. Practic în cazul modelelor mai noi de Mac (apărute din 2011 încoace) se va trezi cu un computer pe care nu-l poate reinițializa, pentru că parola de firmware nu poate fi resetată decât în service-ul Apple.

Dacă vreți să activați parola de firmware atunci va trebui să reporniți Mac-ul în Recovery Mode, ținând apăsată la start combinația de taste Cmd-R. Apoi din meniul Utilitare alegeți opțiunea „Utilitar parolă firmware“ cu care activați parola. Aveți mare grijă să nu o uitați! Această parolă nu vă va fi cerută decât atunci când încercați să bootați prin metode alternative (cum ar fi Recovery Mode), nu și la un restart normal al computerului.

Actualizare Mavericks: versiunea 10.9.1, disponibilă acum

A sosit și primul update important pentru OS X Mavericks! Versiunea 10.9.1 poate fi descărcată acum din Mac App Store și include următoarele corecturi:

  • Compatibilitate îmbunătățită pentru Gmail în OS X Mail și corecturi pentru utilizatorii care au configurări Gmail personalizate
  • Îmbunătățește fiabilitatea cutiilor poștale inteligente și căutarea în Mail
  • Corectează o problemă care împiedica funcționarea corectă a grupurilor de contacte în Mail
  • Rezolvă o problemă care împiedica enunțarea propozițiilor conținând emoji de către VoiceOver
  • Actualizează periodic linkurile partajate atunci când acestea sunt deschise în bara laterală Safari.

Despre taguri în Mavericks

Una dintre noutățile introduse de Apple în Mavericks este posibilitatea de a atașa taguri fișierelor. Tagurile nu sunt altceva decât niște etichete care ne oferă o modalitate suplimentară de a organiza fișierele de pe computer, în paralel cu sistemul clasic bazat pe structuri de directoare (foldere).

În treacăt fie spus, e curios cum de traducătorii sistemului de operare nu au folosit termenul “etichetă”. Probabil că “tag” e mai popular. Și mai scurt.

Puțină istorie

Tagurile din Mavericks sunt de fapt o evoluție a vechilor etichete colorate, apărute în System 7, scoase în Mac OS 10.0 și reintroduse în Mac OS 10.3 Panther. Până la Mavericks etichetele colorate din Mac OS și OS X erau în număr limitat: doar șapte.

Labels în System 7
În general etichetele erau folosite pentru marcarea unor fișiere având o semnificație aparte. De exemplu eu foloseam culoarea verde pentru a marca fișiere sau foldere conținând versiuni finale ale unor proiecte la care lucram. Culoarea roșie o foloseam în mai multe scopuri, în funcție de situație, dar în general avea semnificația “important”, trebuind să-mi atragă atenția (la fel ca și galbenul sau portocaliul). Rezultatul e că astăzi pe hard discurile mele găsesc o grămadă de fișiere colorate și în majoritatea cazurilor nu mai țin minte semnificațiile acelor culori.

Conceptul de organizare bazată pe taguri a devenit popular odată cu apariția și explozia blogurilor pe internet. WordPress și multe alte sisteme pentru publicare de conținut online folosesc tagurile pentru a grupa articole care au subiecte comune. De exemplu, pot avea un blog în care articolele sunt grupate în două categorii: Software și Hardware. În ambele categorii însă pot pune articole care se referă la un model specific de computer, să zicem iMac. Fiindcă nu mi se pare potrivit să fac o categorie specială pentru iMac, voi aplica tagul “imac” tuturor articolelor în care vorbesc despre acel computer, indiferent că sunt din categoria Software sau Hardware.

Treptat tagurile au cunoscut o răspândire din ce în ce mai mare, ajungând să fie utilizate de programe pentru organizarea conținutului pe computere în diverse implementări. Pe Mac firma Ironic Software a creat OpenMeta, un sistem de taguri oferit gratuit tuturor dezvoltatorilor de aplicații cu scopul de a deveni un standard. OpenMeta pune tagurile sub forma unor atribute extinse atașate fișierelor. Sistemul a căpătat o popularitate destul de mare, fiind folosit cu succes de mai multe aplicații (Path Finder, Default Folder X, Leap, Yep, Hazel etc.).

În fine, acum în Mavericks, tagurile au devenit o facilitate nativă a sistemului de operare, disponibilă în toate aplicațiile. Apple stochează tagurile folosind tot atribute extinse ale fișierelor, exact ca OpenMeta. Tagurile pot fi aplicate fișierelor direct din Finder sau din orice aplicație, prin intermediul ferestrelor “Salvează”. Sistemul de operare ține minte tagurile pe care le-ați definit anterior, așa că vă oferă sugestii atunci când vreți să etichetați fișierele.

taguri-finder

taguri-save

Dacă vreți să căutați fișierele în funcție de taguri, folosiți în Spotlight expresii de tipul tag:nume-tag–1 tag:nume-tag–2 etc.

Dacă lucrați mai mult cu tastatura atunci vă recomand să vă definiți o scurtătură în Finder pentru comanda “Tags…”. Eu folosesc Cmd-Shift-T: selectez fișierul, apăs combinația de taste și pe ecran îmi apare pop-up-up cu taguri.

taguri-popup

Înainte de a merge mai departe cu discuția despre taguri, rețineți două lucruri importante:

  • Tagurile din Mavericks sunt vizibile numai în Mavericks! În momentul în care mutați fișierul pe alt sistem de operare tagurile se pierd iremediabil.
  • La ora la care scriu aceste rânduri Dropbox nu suportă tagurile customizate din Mavericks, ci doar culorile! Denumirile tagurilor se pierd la transferul prin Dropbox, iar tagurile fără culoare dispar complet. Este foarte probabil însă că acest lucru se va remedia în cel mai scurt timp.

La ce sunt bune tagurile pe computer?

Vom înțelege cel mai bine rostul tagurilor prin intermediul exemplelor.

Primul caz, și cel mai simplu, este folosirea tagurilor pentru a marca statusul unor fișiere la care lucrați. Trebuie musai să finalizez un fișier în cel mai scurt timp? Îl etichetez cu “urgent”. Documente nefinalizate încă? Pun tagul “ciornă”. Dacă vreau îmi pot face un sistem de planificare a lucrărilor bazat pe taguri care arată cam așa: “mâine”, pentru documentele pe care trebuie să le termin în 24 de ore, “săptămâna asta” pentru documentele pe care le mai pot amâna câteva zile, și “luna asta” pentru orice altceva care poate fi amânat. De ce nu folosesc foldere în loc de taguri? Pentru că folderele le folosesc pentru a separa fișierele care țin de același proiect. Tagurile le folosesc pentru a eticheta fișiere, indiferent de proiectul căruia aparțin. Am așadar o organizare pe două nivele: foldere și taguri.

Sunt unii care propun o organizare a fișierelor bazată exclusiv pe taguri și renunțarea la structura ierarhică de directoare. Teoretic până la un punct aș putea înlocui folderele proiectelor cu taguri aplicate fișierelor. Adică în loc să am un folder denumit “Client X” conținând zece fișiere, aș putea aplica acelor fișiere eticheta “client x”. Nu e imposibil, dar nu recomand acest lucru dintr-un motiv simplu: dacă în sistemul de fișiere se întâmplă ceva catastrofic cu metadatele în care sunt stocate tagurile, atunci organizarea bazată pe taguri se face varză.

Al doilea caz. În unele din proiectele la care lucrez folosesc logourile multor companii pentru a crea liste de sponsori sau liste de firme care participă la o conferință. Acele logouri sunt niște fișiere grafice împrăștiate prin folderele proiectelor, și deseori trebuie să le reutilizez pentru alte proiecte. Până la Mavericks le căutam cu Spotlight. În Mavericks am început să aplic fiecărui fișier tagul “logo”, iar acum Finder mi le afișează pe toate la un loc atunci când selectez tagul “logo” în bara laterală. Astfel pot să găsesc mai ușor logoul de care am nevoie.

taguri-sidebar

Al treilea caz. Am o colecție de imagini cumpărate pentru a fi utilizate în proiecte de design grafic. Pentru a putea găsi rapid imaginea de care am nevoie, fiecare fișier este etichetat cu mai multe taguri care descriu conținutul fotografiei. Astfel că, dacă selectez tagul “computer”, atunci pot vedea toate imaginile care conțin un computer.

Apropo de imagini: dacă nu folosiți iPhoto sau un alt program pentru managementul fotografiilor, atunci puteți să vă faceți propriul sistem de organizare a pozelor bazat pe foldere și taguri. Să presupunem că ați organizat deja pozele în directoare separate, structurate după ani sau după excursiile și evenimentele la care ați participat. În Mavericks puteți să adăugați fiecărei fotografii una sau mai multe etichete care descriu persoanele din fotografie. Așa veți putea vedea de exemplu toate pozele în care apare o anumită persoană, indiferent de an, excursie sau eveniment.

Al patrulea caz. Să presupunem că am pe computer câte un folder pentru fiecare client cu care lucrez, iar în fiecare folder am niște facturi în format Excel. Dacă pun fiecărui fișier XSL eticheta “factură”, atunci pot vedea dintr-un foc toate facturile pentru toți clienții. Asta nu e mare lucru, însă mai pot adăuga încă un tag care arată dacă factura a fost sau nu plătită. Pot avea astfel pentru fiecare factură combinații de etichete cum ar fi “factură” și “plătită” sau “factură” și “restantă”. Vreau să văd toate facturile restante, indiferent de client? Le caut folosind tagul “restantă”.

iCloud și tagurile

Tagurile din Mavericks sunt păstrate și în iCloud dacă folosiți aplicații care salvează fișierele acolo. În plus tagurile sunt automat sincronizate prin iCloud pe toate Mac-urile pe care le folosiți.

Ce lipsește deocamdată este posibilitatea de a folosi tagurile în iOS, pe iPad sau iPhone. Sunt convins însă că intenția celor de la Apple este de a utiliza tagurile pentru a suplini în iOS lipsa unui sistem de fișiere accesibil utilizatorilor. Tagurile ar permite în iOS gruparea virtuală a fișierelor create în aplicații diferite, lucru imposibil în prezent.

În încheiere, câteva sugestii

  • Recomand scrierea tagurilor folosind exclusiv litere mici. Sistemul de operare nu face diferență între majuscule și minuscule, așa că “Lucru” și “lucru” sunt același tag. Dar e mai simplu să le scrieți pe toate în același mod.
  • Nu folosiți în exces culorile. Eu prefer să definesc toate tagurile fără culoare, cu excepția celor care au o semnificație aparte și care trebuie neapărat să iasă în evidență.
  • Folosiți cât mai puține cuvinte pentru fiecare tag. De preferință unul singur dacă este posibil.
  • Nu exagerați cu tagurile. Nu știu cum se comportă Mavericks dacă are de lucrat cu câteva sute de taguri aplicate câtorva mii de fișiere, dar bănuiesc că sistemul va gâfâi binișor. Etichetați fișierele cu măsură.